Pentru multe persoane trecute de 50 de
ani, utilizarea în comun a unor „lucruri” duce imediat către
ideea de comunism şi cooperativa, pentru cei mai tineri însă, are
legătură directă cu servicii precum Uber, AirBNB sau chiar un serial celebru ca Friends.
Sharing economy (circulă în limba
romană şi ca „economie colaborativa”) schimbă un şablon
fundamental al societăţii umane şi muta atenția de la „a
deţine” la „a utiliza”. Sociologii au remarcat că generaţiile
tinere nu mai sunt atrase de posesia lucrurilor ci mai degrabă de
experienţa adusă de acestea. Tendinţa a fost surprinsă de un
cunoscut studiu PwC, disponibil
la http://www.pwc.com/CISsharing, care spune că 77% dintre
tinerii millenials (născuţi după anul 2000) sunt atraşi
de experienţa utilizării unui lucru şi nu de posesia acestuia.
Prin urmare, nu vor să cumpere ci să utilizeze, pe baza unor
relaţii comerciale de tip închiriere şi partajare.
Care este logica din spatele sharing
economy? O combinaţie interesantă de ecologie (resursele naturale
sunt limitate, producţia generează poluare) şi economie (bunurile
de folosinţă îndelungată sunt subutilizate, costurile pot fi mai
mici dacă închiriezi) în contextul unui stil de viaţă influenţat
de social media şi care spune că este mai fun să faci coach
surfing decât să stai la un hotel.
În Bucureşti, mentalitatea de tip
sharing economy se regăseşte printre antreprenorii tineri care au
trecut de la închirierea unui birou pe termen lung la contractarea
unor spaţii de co-working. Aici folosesc în comun: birouri,
servicii de secretariat, printing, curăţenie, consultanță etc
pentru a beneficia de un maxim de calitate, la un minim de cost.
Apărute iniţial în Bucureşti, aceste hub-uri s-au dezvoltat rapid
în mai toate oraşele importante alte ţării. O listă
cuprinzătoare pe
blogul https://laurentiumihai.ro/lista-spatii-coworking-romania/.
Din punct de vedere legislativ,
societatea încă nu pare pregătită pentru sharing economy.
Sunt deja notorii discuţiile legate de Uber şi noţiunea de
ridesharing, dacă poate fi sau nu asimilata serviciilor publice de
transport. Dileme similare există şi în jurul AirBNB şi a
serviciilor de car sharing, iar nedumiririle acoperă în egală
măsură zona de reglementări, modul de plată a taxelor, emiterea
şi acoperirea poliţelor de asigurări etc. Sharing economy este
însă o realitatea ce nu poate fi ignorată în prezent şi cu atât
mai mult în viitor. Pentru 2025 analiştii previzionează valori de
ordinul a 335 miliarde USD şi raţe constante de creştere. Mai
mult, fuziunea dintre sharing economy şi o tehnologie revoluţionară
precum blockchain ar putea genera o evoluţie dincolo de orice
aşteptări, zice Forbes. Va deveni sharing economy, o formă
genială de comunism in care vom utiliza totul in comun sau doar o
alternativa la societatea de consum pentru o generatie comoda, care
la 20-25 de ani nu vrea sa-si fixeze viata, in detalii inutile legate
de roluri fiscale, cadastru si stare civila?
Subiectul sharing economy va
fi dezbătut şi la Microsoft Summit 2017, pe 7 noiembrie, la
Teatrul National Bucuresti. Va fi prezentă April Rinne (info
despre agenda aici), une dintre cele mai entuziasmate promotoare
ale conceptului. Găsiţi articolele ei pe propriul
site https://aprilrinne.com/writer/.
